Strategia de Dezvoltare Locală

Zona Metropolitană Oradea a fost creată prin asocierea municipiului Oradea cu alte 8 unităţi administrativ teritoriale localizate în aria de proximitate, respectiv comunele Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin şi Sântandrei. Aceste 9 entităţi au înfiinţat, prin hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor din data de 9 mai 2005, prima asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu personalitate juridică din România, în format de arie metropolitană, respectiv Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea – ADIZMO.

La data de 31 iulie 2007 comuna Girişu de Criş a aderat la asociaţie iar ulterior, a devenit membru şi comuna Toboliu - care s-a desprins de Girişu de Criş, devenind o unitate administrativ teritorială separată. Din data de 2 iunie 2010, A.D.I. Zona Metropolitană Oradea (ZMO) numără 12 membri, Adunarea Generală a Asociaţiilor (AGA) aprobând cu unanimitate de voturi şi includerea comunei Ineu, ca membru cu drepturi depline.

Scopul asocierii, stabilit prin documentele de constituire, este de a stimula şi sprijini creştereaprosperităţii teritoriului zonei, respectiv ridicarea bunăstării cetăţenilor acesteia, creşterea continuă a calităţiivieţii.

Obiectivul general marchează conceptul de dezvoltare durabilă a teritoriului metropolitan, în perspectiva unui spaţiu urbanistic comun, urmărind implementarea tuturor principiilor necesare asigurării unei coeziuni teritoriale bine închegate.

Obiectivele specifice stabilite de comun acord de către membrii asociaţi ţin de alinierea Zonei Metropolitane Oradea la standardele economice şi sociale euro-atlantice, în consens cu cele naţionale, de instaurare în teritoriul metropolitan a unui climat de piaţă aliniat procedurilor competiţionaleinternaţionaleşi, nu în ultimul rând, de creştere a coeziunii economice şi sociale la nivelul zonei.

Între principalele direcţii de activitate a ADIZMO regăsim elemente legate de promovarea unei strategii coerente de dezvoltare durabilă, de aplicare de politici publice care să permită o creştere continuă de valoare adăugată, de atragere, facilitare şi sprijinire a investiţiilor directe, de elaborare şi implementare de proiecte cu impact major pentru sustenabilitatea zonei, la care se adaugă o serie de considerente care fac trimitere către viabilizarea unei poziţii de policentru transfrontalier major.

În ceea ce priveşte principalii factorii, care influenţează traiectoria de dezvoltare a Zonei Metropolitane şi, în speţă, şi a comunei Toboliu, aceştia sunt de ordin politic, economic, socio-cultural şi tehnologic.

Politic: Descentralizarea serviciilor publice presupune nu numai transferul de autoritate şiresponsabilităţi de la nivelul administraţiei publice centrale la cel al administraţiei publice locale, ci şi transferul surselor de finanţare aferente, în vederea asigurării bunei funcţionări a serviciilor respective.

În plus, posibilitatea actualizării organizării administrative a României, poate conduce la o creştere a importanţei pe care o vor avea Zonele Metropolitane, cu efecte benefice şi asupra comunei Toboliu.

În egală măsură, reforma permanent necesară şi aşteptată a administraţiei publice reprezintă un element cu implicaţii la fiecare nivel – naţional, regional, asupra judeţului Bihor, respectiv şi asupra comunei Toboliu.

Economic: Aderarea României la Uniunea Europeană este punctul din care, la nivel naţional, a fost înregistrată o creştere economică ce poate fi caracterizată ca fiind spectaculoasă. Dar creşterea economică a României din perioada post-aderare a fost o creştere economică bazată preponderent pe consum şi nu pe producţie, ceea ce, în coordonate economice, înseamnă un impact major şi cu o durată prelungită a crizei mondiale la nivel naţional, comparativ cu alte ţări. Efectele crizei economice mondiale - creşterea ratei inflaţiei, creşterea numărului de şomeri, scăderea numărului întreprinderilor active, diminuarea investiţiilor etc, sunt prezente cu un impact crescut la nivelul localităţilor mici din mediul rural.

Un alt factor economic important este reprezentat de nivelul fiscalităţii din România, existând două categorii de obligaţii fiscale pe care întreprinderile trebuie să le respecte: obligaţiile fiscale faţă de bugetul de stat şiobligaţiile fiscale faţă de bugetul local. Principalele obligaţii fiscale faţă de bugetul de stat - impozitul pe profit, impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accizele – au o influenţă semnificativă asupra dezvoltării socio-economice a judeţului Bihor. Este de aşteptat ca o creştere a fiscalităţii să ducă la o diminuare a numărului întreprinderilor active din judeţ, la o scădere a cifrei de afaceri a acestora şi, în acelaşi timp, la o creştere a ratei şomajului. De asemenea, situaţia macro-economică generală afectează veniturile bugetului de stat şi - în consecinţă, şi sumele care sunt alocate bugetelor locale şi pentru finanţarea sau cofinanţarea unor programe şi proiecte de dezvoltare a comunităţilor rurale.

Din punct de vedere al contextului socio-cultural, trebuie acordată atenţie specială către doi factori care influenţează dezvoltarea durabilă – atât a judeţului Bihor cât şi a comunei Toboliu şi anume evoluţia demografică şi fenomenul migraţiei externe. În prezent, se prognozează că odată cu creşterea numărului de şomerişi cu reducerile de personal, numărul specialiştilor care vor pleca în străinătate va creşte semnificativ. Aceasta va fi o problemă majoră şi pentru judeţul Bihor întrucât este predictibil să se resimtă o lipsă a forţei de muncă specializate. Efectele migraţiei de ordin social sunt: creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creştereadelicvenţei juvenile, creşterea ratei divorţialităţii etc.

Un alt sector al contextului socio - economic este legat de finanţarea cercetării, nivelul de dotare tehnologică, rata de înnoire a produselor tehnologice, tehnologia informaţieişi comunicării, accesul la reţelele electronice de comunicare rapide, factori care influenţează în mod fundamental dezvoltarea judeţului Bihor şi a comunei Toboliu.

Tehnologia reprezintă un motor pentru toate sectoarele economice. Digitalizarea ca instrument al creşterii calităţii serviciilor publice este esenţială. Contextul din mediul rural este din păcate inexplicabil de slab dezvoltat, dacă ar fi să luăm în considerare fie şi numai numărul de calculatoare raportat în datele statistice.

Dezvoltarea durabilă reprezintă forma de creştere care satisface nevoile societăţii în termeni de bunăstare pe termen scurt, mediu şi lung şi care vine în întâmpinarea nevoilor prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Cu alte cuvinte, o conciliere între mediul înconjurător şi economie, ce reprezintă o cale de dezvoltare care susţine progresul uman pentru întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat, urmărind interacţiuneacompatibilităţii a celor patru sisteme: economic, uman, ambiental şi ecologic şi simultaneitatea progresului în toate patru.

Contextul strict necesar unui astfel de demers îl reprezintă calitatea activităţii administrative, competenţa, asumarea responsabilităţii deciziilor, garantarea respectării legilor şi asigurarea accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public, cu alte cuvinte guvernarea eficientă.

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare locală durabilă a Comunei Toboliu îl reprezintă creşterea standardului de viaţă prin valorificarea resurselor existente şi promovarea potenţialului unităţii teritorial-administrative.

În demersul de realizare a acestui obiectiv, s-a pornit de la o analiză completă şi realistă a situaţiei existente în cadrul comunei Toboliu, corelată cu analiza contextului de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea, a judeţului Bihor, a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, precum şi de la nivel naţional, identificând problemele existente şi măsurile care trebuie adoptate, urmate de conturarea profilului strategic urmărit şi a unui plan de acţiune bine structurat şi cu un potenţial real de implementare.

***

I.2 ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE / INDICATORI DE REFERINŢĂ PRIVIND SITUAŢIA ACTUALĂ

I.2.1. Cadru general

Istoric. Organizare administrativă

Unitatea administrativ teritorială Comuna Toboliu s-a înfiinţat prin Legea nr. 375 din 28 decembrie 2007, referitoare la reorganizarea administrativ-teritorială a comunei Girişu de Criş. În urma unui referendum organizat în comuna Girişu de Criş în noiembrie 2005, localnicii şi-au exprimat opţiunea pentru desprinderea comunei Toboliu şi transformarea ei în unitate administrativ teritorială distinctă.

Astfel, la data de 10 ianuarie 2008, localitatea Toboliu a devenit reşedinţa comunei cu acelaşi nume, înfiinţată prin reorganizarea comunei Girişu de Criş - conform Legii 375/2007.

Comuna Toboliu are în componenţă două sate: Toboliu - satul de reşedinţă, atestat în anul 1213 şi satul Cheresig, atestat în 1289.

Aşezare geografică

Comuna Toboliu este aşezată în partea sud-vestică a judeţului Bihor, la o distanţă de aproximativ 20 km de Municipiul Oradea. Se învecinează la nord cu comuna Girişu de Criş (satele Girişu de Crişşi Tărian), la est cu comuna Nojorid (satul Livada), la sud cu comuna Sânnicolau Român, iar în partea vestică este limitată de garniţa României cu ţara vecină, Ungaria.

Suprafaţă

Comuna Toboliu se întinde pe o suprafaţă de 4.233 ha din care 3.427 ha reprezintă teren agricol şi 240 ha teren neagricol.La nivelul anului 2013 Comuna Toboliu dispunea de 3.443 hectare teren arabil, 531 hectare păşuneşi 20 ha livezi.

Relief

Comuna Toboliu este situată în zona de contact a Câmpiei Crişurilor cu Câmpia Miersigului, pe râul Crişul Repede şi pe Canalul Crişurilor.

Hidrologie

Teritoriul comunei este străbătut de râul Crişul Repede, râu ce izvorăşte în nord-estul Munţilor Apuseni (Munţii Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad - Borod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate oraşele Huedin şi Ciucea, judeţul Cluj apoi oraşele Aleşd şi Oradea din judeţul Bihor şi se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei.

Climă

Prin localizarea în partea de vest a ţării, spaţiul hidrografic al Crişurilor se încadrează în tipul de climat temperat continental, cu influenţe vestice (oceanice) şi mediteraneene. Temperatura medie multianuală este de 10°C în sectorul de câmpie din vest (la staţiile meteorologice Săcuieni, Oradea, Salonta, Chişineu Criş). Cantităţile medii multianuale de precipitaţii variază între 500 - 600 mm în câmpie, iar vitezele medii multianuale ale vântului sunt cuprinse între 1-3 m/s.

Resurse naturale

În judeţul Bihor au fost desemnate 30 de Situri Natura 2000:

Număr SCI: 24

Număr SPA: 6

Numărul de SCI-uri care se suprapun peste arii naturale protejate de interes naţional: 17

Numărul de SPA-uri care se suprapun peste arii naturale protejate de interes naţional: 3

În arealul comunei Toboliu există ape geotermale neexploatate, dar care figurează în rândul resurselor cu potenţial din judeţul Bihor. Calitatea solului, alături de resursele de apă disponibile (râul Crişul Repede),contribuie la obţinerea unor produse agricole renumite (varza de Toboliu).

De asemenea, pe teritoriul comunei Toboliu se află 3 arii protejate:

1.ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede, sit care se întinde pe o suprafaţă de 656 ha

-lunca din zona de câmpie a unui râu mare, puţin poluat, cu unele păduri de luncă, fiind important atât pentru ihtiofauna bogată cât şi pentru unele specii rare de nevertebrate. Clasele de habitate aferente acestei arii protejate cuprind râuri, lacuri, mlaştini, turbării, culturi (teren arabil), păşuni, alte terenuri arabile. Principalele vulnerabilităţi ale acestui sit constau în poluarea din amonte şi de la lucrări hidrotehnice.

2.ROSPA0103 Valea Alceului - arie protejată ce se situează într-o regiune de câmpie din vecinătatea municipiului Oradea. Clasele de habitate aferente acestei arii protejate cuprind mlaştini, turbării, culturi (teren arabil), păşuni, alte terenuri arabile. Principalele vulnerabilităţi identificate constau în intensificarea agriculturii; schimbarea habitatului semi-natural datorită încetării activităţilor agricole precum cositul sau păşunatul; braconaj; desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes; cositul în perioada de cuibărire; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului; cositul prea timpuriu; arderea vegetaţiei; scoaterea puilor pentru comerţ ilegal; folosirea pesticidelor; electrocutare şi coliziune în linii electrice; prinderea păsărilor cu capcane; practicarea sporturilor extreme; înmulţirea necontrolată a speciilor invazive; vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate; pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare.

3.ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani - Pescăria Cefa şi zonele umede din apropiere, reprezintă cea mai importantă zonă pentru cuibăritul păsărilor de baltă din vestul României, respectiv pentru speciile migratoare. În incinta pescăriei cu stufărişuri de întinderi mari şi luciuri de apă, respectiv în pădurea Rădvani, cuibăresc efective importante din şase specii de păsări ameninţate la nivelul Uniunii Europene. Două specii de interes conservativ global sunt prezente: raţa roşie – care cuibăreşte cu efective semnificative şi şoimul dunărean, care apare regulat în zonă. În timpul migraţiei, respectiv iarna, lacurile şi zonele deschise din apropiere sunt folosite de efective importante de egrete, raţe şi gâşte. Anual trec peste 80 de mii de păsări de baltă. Mari stoluri de gâşte pot fi deseori întâlnite pe pajiştile aflate la sud de lacuri. Pajiştile sunt în acelaşi timp locuri de cuibărit pentru eretele sur. De remarcat prezenţa dropiei în perimetrul acestui sit. Pajiştile din apropierea graniţei de stat fac parte din teritoriul unei populaţii de dropie din Ungaria fapt pentru care se impun măsuri comune de management Romania - Ungaria pentru conservarea pe termen lung a acestei populaţii.

Accesibilitate

Legătura rutieră este asigurată de drumul judeţean DJ 797 Oradea - Cheresig - Inand.

Distanţa până la Oradea este de circa 20 km.

Comuna este străbătută de o linie CFR care face legătura între Municipiul Oradea şi satul Cheresig şi care în prezent se află în conservare. De asemenea, în comună sunt două staţii CFR - Toboliul hc şi Cheresig h.

Resurse antropice

Comuna dispune de spaţii destinate diverselor instituţii şi entităţi care asigură serviciile necesare locuitorilor, astfel: Postul de Poliţie Comunală Toboliu, cabinet medicina de familie, farmaciei precum şi două cămine culturale, două scoli primare şi gimnaziale care includ şigrădiniţă. Din punct de vedere turistic un obiectiv de referinţă îl reprezintă Turnul Ciung din Cheresig - Donjon de cetate, datând din perioada secolelor XIII-XIV. Acesta a fost construit din cărămidă, în plină câmpie şi este înconjurat de un val circular de pământ ce avea - probabil în trecut, palisade. Turnul a fost asediat si ars de trupele lui Gheorghe Doja în anul 1514. Alte atracţii turistice sunt reprezentate de bisericile, Monumentele Eroilor şi zonele verzi din jurul cursurilor de apa – Crişul Repede şi Canalul Colector.

Vezi tot documentul aici